„... Avram... a chemat Numele Domnului.” (Geneza 12:1-8)

Știți cine a fost Avraam? ... Cu Avraam a început epoca credinței în lume. El a fost numit inventatorul credinței. Apostolul Pavel vorbind despre credință îl numește pe Avraam „ tatăl nostru al tuturor”. (Romani 4:16) Legitim deci interesul de a ne întoarce înapoi în timp pentru a vedea ce s-a întâmplat la început. Vom descoperi în felul acesta că Domnul are inițiativa în viața lui Avraam, că Dumnezeu îi cere acestuia să facă o mare schimbare în viața lui, și că Avraam se specializează în zidit altare și în rugăciune.

I. DOMNUL VORBEȘTE LUI AVRAM

Biblia spune că: „Domnul zisese lui Avram: ”

Domnul a luat inițiativa și i-a vorbit lui Avraam. Întotdeauna este așa. Noi știm câte ceva despre Dumnezeul cel adevărat pentru că El a luat inițiativa și ni s-a descoperit. Dacă El nu ni s-ar fi revelat, noi continuam să rămânem în ignoranță cu privire la Dumnezeu zidind altare pe soclul cărora am fi scris „unui dumnezeu nenunoscut”. Dar nu, Dumnezeu a vorbit!

Evrei 1:1-2 spune: „După ce a vorbit în vechime părinților noștri prin proroci, în multe rânduri și în multe chipuri, Dumnezeu, la sfârșitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul pe care L-a pus moștenitor al tuturor lucrurilor și prin care a făcut și veacurile”. Domnul Dumnezeu ne-a pus înainte Cuvântul Său iar noi trebuie să facem din el farul nostru călăuzitor. Dacă ignori Cuvântul lui Dumnezeu riști să te rătăcești, chiar și în ce privește religia. Priviți vă rog în jur: câtă închinare idolatră, câtă ucidere în numele religiei, câtă dezbinare chiar și în creștinism, toate pentru că oamenii ignoră Cuvântul lui Dumnezeu.

Dumnezeu au luat inițiativa și i-a vorbit lui Avraam în vechime, tot El s-a îngrijit de-a lungul mileniilor să ajungă Cuvântul Său la noi astăzi. (Știi ceva de asta?) Ar trebui să ne bucurăm cu mulțumire și să facem din Biblie, supra-numită și scrisoare de dragoste al lui Dumnezeu către neamul omenesc, cea mai prețioasă comoară a noastră. Să spunem lui Dumnezeu ca și psalmistul: „Mă desfăt în orânduirile Tale și nu uit cuvântul Tău”. (Psalmul 119:16)

Dumnezeu ne-a creat după asemănarea Sa pentru a putea relaționa cu noi, iar mai apoi ne-a și vorbit. Cineva înțelept spunea: „Sunt două momente foarte importante în viață. Unul când te naști și al doilea când afli de ce te-ai născut”. Prin Cuvântul Domnului avem răspunsurile de care avem nevoie pentru a afla ce este cu noi. Suflete, ai o Biblie? ... Citești în ea? ... Ți-a zis Domnul vreodată ceva? ... Asculți de Cuvântul lui Dumnezeu? ...

II. DOMNUL I-A CERUT LUI AVRAM SĂ FACĂ O MARE SCHIMBARE

„Domnul zisese lui Avram: "Ieși din țara ta, din rudenia ta și din casa tatălui tău și vino în țara pe care ți-o voi arăta”.

Avram a trebuit să iasă din țara lui, din familia lui, să lasă în urmă obiceiurile și tot ce știa până atunci despre zei, și să pornească după Cuvântul lui Dumnezeu. Întotdeauna când intră Domnul în ecuația vieților noastre trebuie să schimbăm macazul. De ce?

Omul vine în lume cu un trup și un suflet care formează împreună un fel de a fi, un fel de a fi numit în Scriptură „natură pământească” sau „natură firească”. Natura aceasta firească, normală pentru pământ, are câteva trăsături, unele bune altele rele.

-Ca și oameni creați inițial după chipul și asemănarea lui Dumnezeu avem câteva trăsături minunate. Bunăoară, înzestrările intelectuale, conștiința de sine și cea morală, capacitatea de a iubi și a ne sacrifica, ... trăsături care îl înalță pe om mai presus de orice făptură de pe pământ.

-Ca și oameni căzuți însă avem în natura noastră și trăsături negative, cum sunt; egoismul, lăcomia, violența, ... trăsături care ne descalifică și ne fac nepotriviți pentru Dumnezeu.

Evanghelia pune accentul în primul rând pe această latură negativă a firii noastre pământești care are ca și roade, printre altele, desfrânarea, idolatria, certurile, uciderile, ... lucruri care ne împiedică să moștenim Împărăția lui Dumnezeu, spune Galateni 5:19-21.

Vestea bună este că la Dumnezeu găsim har cu condiția să ne pocăim, să ne întoarcem la El sincer și din toată inima. Biblia spune: „Pocăiți-vă, dar, și întoarceți-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se steargă păcatele, ca să vină de la Domnul vremurile de înviorare”. (Fapte 3:19)

Prin harul Domnului, atunci când un om se pocăiește de păcatele sale și se întoarce la Dumnezeu, se întâmplă două lucruri: unu i se șterg păcatele, și doi, vine peste el vremuri de înviorare. Această înviorare de care vorbește Scriptura este lucrarea supranaturală a Duhului Sfânt care începe imediat procesul de transformare a temperamentelor noastre, direct proporțional cu angajamentul nostru.

III. AVRAM ZIDEȘTE ALTARE

„... Și Avram a zidit acolo un altar Domnului care i Se arătase”.

Avram a ascultat de Domnul. A lăsat în urmă trecutul și s-a luat după Dumnezeu. A plecat înspre Canaan și când a ajuns la destinație s-a apucat să zidească altare Domnului. Altare? ... Ce este un altar? ...

Un altar era o ridicătură din piatră, pământ sau lemn pe care, în antichitate, se aduceau jertfe zeilor. Prin gestul de a aduce jertfe, omul căuta favoarea dumnezeului în care credea.

Când Dumnezeul cel adevărat a pus bazele statului teocratic al lui Israel a legiferat practica jertfelor aduse Lui și a interzis categoric jertfele aduse zeilor falși. Prin practica jertfelor vechi testamentale evreii puteau să obțină iertarea în urma vreunui păcat, sau să-și arate recunoștința față de Dumnezeul lor în urma vreunui bine.

Jertfele înstituite de Domnul în vechime aveau însă și o vocație profetică. Ele indicau spre lemnul Crucii de pe ridicătura numită Golgota, acolo unde Domnul Isus urma să se sacrifice pentru împăcarea păcătoșilor cu Dumnezeu. Este scris: „Căci, dacă sângele taurilor și al țapilor și cenușa unei vaci, stropită peste cei întinați, îi sfințește și le aduce curățarea trupului, cu cât mai mult sângele lui Hristos, care, prin Duhul cel veșnic, S-a adus pe Sine însuși jertfă fără pată lui Dumnezeu, vă va curăța cugetul vostru de faptele moarte, ca să slujiți Dumnezeului celui Viu!” (Evrei 9:13-14)

Suflete, dacă Dumnul ți-a vorbit și ai înțeles că trebuie să faci o schimbare înspre Dumnezeu, am o veste bună pentru tine: nu trebuie să aduni pietre sau lemne pentru a zidi altare ca și Avram, nu trebuie să-ți sacrifici aminalele din gospodărie sau propriul fiu pentru a obține iertarea și pacea Domnului. Dumnezeu a luat inițiativa și l-a sacrificat pe Fiul Său pentru tine. Îl cunoști pe Isus? ... Ști ce a făcut pentru tine? ...

Domnul Isus este Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii. Tot ce trebuie să faci este să te întorci la Dumnezeu și să te încrezi în Fiul Său. Biblia spune că, „... avem la Tatal un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel Neprihănit. El este jertfă de ispășire pentru păcatele noastre; și nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi.” (1Ioan 2:1-2)

IV. AVRAM CHEAMĂ NUMELE DOMNULUI

„... A zidit și acolo un altar Domnului și a chemat Numele Domnului”.

Ce înseamnă că Avram a chemat Numele Domnului? ... Înseamnă că în timp ce stătea înaintea altarului pe care era așezată jertfa, Avram a deschis gura și s-a rugat. Ce s-a rugat? ... Nu avem consemnată vreo rugăciune consistentă făcută de Avram, dar dacă citim cu atenție biografia lui, printre rânduri, putem afla câte ceva.

-La întâlnirea lui Avram cu împăratul Sodomei, patriarhul spune: „Ridic mâna spre Domnul Dumnezeul cel Preaînalt, Ziditorul cerului și al pământului,” (Gen.14:22) Observați vă rog acuratețea cu care la identificat Avram pe adevăratul Dumnezeu și viziunea înaltă despre Domnul. Orice rugăciune matură începe și se termină cu proclamarea și înălțarea lui Dumnezeu.

-La auzul veștii că Dumnezeu va nimici Sodama și Gomora din pricina răutății celor de acolo, Avraam mijlocește pentru iertarea și izbăvirea casei lui. Biblia spune: „... Dar Avraam stătea tot înaintea Domnului. Avraam s-a apropiat și a zis: "Vei nimici Tu oare și pe cel bun împreună cu cel rău? (Genaza 18:22-23) Despre iertare este vorba! ... În rugăciune, când este vorba de Dumnezeu, toată lauda, când este vorba de noi, pocăința, dacă nu vrem să fim nimiciți odată cu cei răi.

În Biblie avem câteva modele de rugăciune care ne pot sluji ca și inspirație înaintea Domnului.

-Dacă simți povara unei vieți păcătoase și vrei să te împaci cu Dumnezeu, cuvintele Psalmul 51 poate fi de ajutor. Regele David, după ce înțelege gravitatea păcatului său, spune: „Ai mila de mine, Dumnezeule, in bunatatea Ta! Dupa indurarea Ta cea mare, sterge faradelegile mele! Spala-ma cu desavarsire de nelegiuirea mea si curata-ma de pacatul meu! Caci imi cunosc bine faradelegile, si pacatul meu sta necurmat inaintea mea. Impotriva Ta, numai impotriva Ta, am pacatuit si am facut ce este rau inaintea Ta; asa ca vei fi drept in hotararea Ta si fara vina in judecata Ta. Iata ca sunt nascut in nelegiuire, si in pacat m-a zamislit mama mea. Dar Tu ceri ca adevarul sa fie in adancul inimii: fa, dar, sa patrunda intelepciunea inauntrul meu! Curata-ma cu isop, si voi fi curat; spala-ma, si voi fi mai alb decat zapada. Fa-ma sa aud veselie si bucurie, si oasele pe care le-ai zdrobit Tu, se vor bucura. Intoarce-Ti privirea de la pacatele mele, sterge toate nelegiuirile mele! Zideste in mine o inima curata, Dumnezeule, pune in mine un duh nou si statornic! Nu ma lepada de la fata Ta si nu lua de la mine Duhul Tau cel Sfant. Da-mi iarasi bucuria mantuirii Tale si sprijina-ma cu un duh de bunavointa!” (Psalmul 51:1-12)

Suflete, ai chemat Numele Domnului până acum? ... I-ai cerut Domnului Isus să te spele de păcatele tale? ... Ai experimentat puterea transformatoare a Duhului Sânt în viața ta? ... În Damasc Anania strigă la Saul care a rămas paralizat trei zile la vederea păcatelor sale: „... ce zăbovești? Scoală-te, primește botezul și fii spălat de păcatele tale, chemând Numele Domnului." (Fapte 22:16)

ILUSTRAȚIE: Fratele Petru Popovici povestește în cartea de ilustrații „Mai multă lumină”: Familia Iosif Mărăcine avea vreo zece copii. Trei din cei mai mari, de 10-14 ani, s-au predat Domnului. Fratele cu toată familia erau nelipsiți de la Casa Domnului. Într-o duminică dimineața, în cele câteva minute acordate celor ce au de împărtășit ceva bisericii, fratele Mărăcine s-a ridicat și a istorisit bisericii cum într-o seară din săptămâna aceea, înainte să meargă să se culce, a trecut prin dormitorul copiilor să vadă dacă nu cumva s-au dezvelit. Când a ajuns la patul lui Sorin, un băiat de 8-9 ani, a văzut că el nu doarme și l-a întrebat încet: „Tu de ce nu dormi?”

-„Nu pot!”

-„Dar de ce nu poți, te doare ceva?”

-„Nu, dar nu pot dormi!”

-„Bine, spune-mi de ce nu poți să dormi?”

-„Tată, nu pot să dorm fiincă eu știu că nu sunt mântuit, și dacă s-ar întâmpla să mor în noaptea asta, eu merg în iad. Tată, nu pot să dorm!”

-„Ascultă, Sorine, vrei tu să fi mântuit?”

-„Da, vreau!”

-„Atunci coboară din pătuțul tău și hai să îngenunchem aici, să-I cerem Domnului iertare pentru păcatele tale și să te predai Lui.”

Copilul a coborât imediat și a îngenunchiat. Lângă el în pat era Iosif, cu un an mai mic, care părea că doarme, dar când tata și Sorin au îngenunchiat, a coborâr și el, spunând că și el vrea să se predea Domnului. Cu lacrimi de bucurie fratele Mărăcine a împărtășit aceasta bisericii.

Sorin era băiat, dar nu putea dormi, căci se știa nemântuit. Tu poți să dormi? Nu uita, mântuirea e cea mai urgentă problemă, căci de ea atârnă viața de pe pământ și eternitatea.

-Dacă ești un copil al Domnului salvat din Sodoma păcatului prin sângele lui Hristos, poți să-L chemi pe Dumnezeu ca și Tată. Ucenicii s-au apropiat într-o zi de Domnul Isus spunând: „Doamne, învațăne să ne rugăm!” Domnul a spus: „Când vă rugați, să ziceți: „Tatal nostru care esti in ceruri! Sfinteasca-se Numele Tau; vie Imparatia Ta; faca-se voia Ta, precum in cer, asa si pe pamant. Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua in fiecare zi; si ne iarta noua pacatele noastre, fiindca si noi iertam oricui ne este dator; si nu ne duce in ispita, ci izbaveste-ne de cel rau." (Luca 11:1-4)

Cuvântul lui Dumnezeu și rugăciunea sunt cele mai importante discipline din religia creștină, din procesul nostru de mântuire, din relația noastră cu Dumnezeu. Avram a auzit Cuvântul Domnului, a ascultat de Cuvântul lui Dumnezeu, a zidit altare pentru sufletul său și a chemat Numele Domnului în rugăciune. Să facem și noi, asemeni lui Avraam, să facem din Cuvintele lui Dumnezeu sursa noastră de inspirație și ascultare, apoi, să ne angajăm într-o viață disciplinată de rugăciune, pentru slava Binefăcătorului și pentru mântuirea noastră.

Cu o vreme în urmă a trăit în Germania un compozitor de muzică clasică celebru, de origine evreiască, pe nume Felix Mendelssohn Bartholdy. El a fost auzit spunând: „Dacă nu exersez o zi, îmi dau seama că ceva este în neregulă. Dacă nu exersez două zile, un specialist își va da seama că ceva este în neregulă. Dacă nu exersez trei zile, toți își vor da seama că ceva este în neregulă cu mine.”

Suflete, cum ești cu Dumnezeu? ... Da, da, de o mie de ori da, despre asta este vorba! ... Cum stai cu Biblia? Strângi Cuvântul lui Dumnezeu în inima ta? ... Dar cu rugăciunea, cum stai? Ai o disciplină a rugăciunii? ... Avraam, tatăl nostru întrale credinței, se oprea din loc în loc și ridica mâinile spre Domnul Dumnezeul cel Preaînalt, Ziditorul cerului și al pământului, ...